Reacția bancherilor la electoRATA lui Ponta. van Groningen: „O întrebare e dacă o parte din bugetul statului e folosit anticipat ca să permitem unor clienți să plătescă mai puțin?”

În timp ce președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, crede că marele risc al proiectului privind înjumătățirea ratei la credite îl reprezintă încurajarea neplății ratelor la bănci, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, atenționează că deocamdată este vorba despre un proiect în discuție, iar „nimeni nu obligă pe nimeni, e doar un avantaj, o soluție pe care o poate accepta sau nu o bancă”.

Ionuț Dumitru: „Care ar fi motivația unei bănci pentru a restructura un credit performant?”

Președintele Consiliului Fiscal avertizează că nu sunt cunoscute detalii esențiale ale proiectului, dând exemplul persoanele ale căror credite au fost deja restructurate.

„Nu sunt cunoscute detalii esențiale, și anume dacă cei care au fost restructurați se califică sau nu? Înțeleg că se spune că măsura se va aplica pentru credite performante. Care ar fi motivația unei bănci pentru a restructura un credit performant?”, a comentat pentru gândul președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

El este de părere că marele risc al electoRATEI îl reprezintă „hazardul moral” și încurajarea neplății ratelor la bănci. „Este important dacă va exista în proiect o frază prin care comportamentul de neplată și hazardul moral să fie limitate. Trebuie să vedem un text care să clarifice acest lucru”, a precizat Dumitru, care a adăugat că așteaptă un draft pentru a exprima un punct de vedere. „Nu știu toate detaliile, avem doar câteva frânturi, Este greu de exprimat o opinie”, a conchis Dumitru.

Dan Pascariu: „Nu știu cât de echitabil este ca pentru o anumită categorie de creditori să suporte toți contribuabilii”

Unii dintre bancheri consideră că proiectul electoRATA ar trebui să fie supus dezbaterii cel puțin 2-3 luni înainte de a intra în vigoare, termenul de 1 aprilie anunțat pentru pentru aplicarea lui fiind considerat „ușor utopic”. Ei spun că așteaptă o analiză a impactului asupra sistemului bancar dar și asupra efortului bugetar.

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, se întreabă, în calitate de plătitor de taxe, dacă este corect ca bani de la buget să ajungă la anumite categorii de beneficiari de credite.

„Ca plătitor de taxe, prima întrebare pe care o am este: asta înseamnă că o parte din bugetul statului din viitor este folosit anticipat ca să permitem pe termen scurt unor clienți care au anumite credite la bănci să plătescă mai puțin?”, a spus Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, într-o declarație la o televiziune de știri.

La rândul său, Dan Pascariu, bancherul demis în noiembrie anul trecut din funcția de președinte al consiliului de administrație al Tarom, este de părere că termenul pentru aplicarea acestui proiect, 1 aprilie, este „puțin utopic”. El crede că este nevoie de o estimare a impactului proiectului, arătându-se sceptic în ce privește atingerea scopului declarat al proiectului, și anume stimularea consumului.

„Nu știu cât de echitabil este ca pentru o anumită categorie de creditori să suporte toți contribuabilii. Atunci când vorbim de un venit de sub 1.600 de lei, nu știu în ce măsură banii aceștia vor intra în consum. Am înțeles că Guvernul vrea să o introducă începând cu 1 aprilie. Mi se pare puțin utopic”, a declarat Dan Pascariu, care este de părere că proiectul ar trebui să fie supus dezbaterii cel puțin două-trei luni înainte de aplicare.

Adrian Vasilescu, BNR: „Nimeni nu obligă pe nimeni”

În schimb, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a precizat că proiectul înjumătățirii ratelor la credite este încă în discuție și că „nu este obligatoriu pentru nimeni”.

„Nu obligă nimeni pe nimeni, e doar un avantaj, o soluție pe care o poate accepta o bancă sau nu. Nu văd de ce atâta tevatură”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care crede că aplicarea electoRATEI ar fi „o măsură bună”.

Întrebat dacă măsura este una echitabilă, el a răspuns că „niciodată nu poate fi o măsură echitabilă când este vorba despre categorii de oameni cu venituri diferite”.

Băsescu: electoRATA este un „fals”

Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că BNR trebuie „să părăsească imediat linia de a fi controlată de un guvern corupt”, el acuzând Banca Națională de implicare în măsurile privind „electorata”, susținute de Victor Ponta în negocierile cu FMI.

„Am luat notă de afirmația lui Victor Ponta în care a mulțumit guvernatorului BNR că au muncit două luni cu echipa pentru această electorată. Nu mi-a venit să cred că BNR ar fi implicată în acest proiect electoral, pentru că este un fals, o păcăleală pentru cei care vor beneficia de ea. Am verificat și, într-adevăr, ideea a venit de la BNR. Nu aș mai vrea să îl văd pe mierosul purtător de cuvânt al BNR-ului, explicându-ne cum Banca Națională nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase”, a comentat Traian Băsescu.

Șeful statului a mai spus că electorata este un „fals”, pentru că oamenii vor plăti mai mult. „Amărâții ăștia cu veniturile mici, care au rata de 500 de lei și le-o face Ponta 250 de lei, de fapt continuă să plătească dobânda, iar termenul de rambursare se prelungește. Dacă socotesc, săracii, cât plătesc ca dobândă, vor constata că plătesc mai mult decât dacă și-ar plăti rata la zi”, a spus Băsescu.

BNR susține că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populației, denumită de presă „Electorata”, a fost concepută, inițiată și dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocând ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.

„Schema în cauză se bazează, în esența ei, pe măsuri fiscale, fiind concepută, inițiată și dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, domnul Liviu Voinea. Semnificativ, în acest sens, este faptul că întreaga motivație a acestei măsuri a făcut obiectul unui articol publicat recent pe site-ul Financial Times sub semnătura domnului Voinea”, se arată într-un comunicat al Băncii Naționale a României.

În urmă cu aproape o săptămână, Mediafax a publicat un articol în care arăta că nota de fundamentare a proiectului de ordonanță privind restructurarea creditelor are un conținut care amintește mai degrabă de rapoartele BNR decât de notele de fundamentare publicate de Finanțe, iar surse oficiale susțineau că la proiect a lucrat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

Executivul estimează că 900.000 de persoane vor putea beneficia de măsura înjumătățirii ratei la credite.

Peste 700.000 de români aveau în octombrie anul trecut restanțe de peste trei luni la credite. Valoarea restanțelor a ajuns la 8,5 miliarde de lei.